Stimaţi prieteni,

Noi, componente ale Consiliului Unirii, am decis să oferim această conferinţă de presă în preajma zilei de 27 martie — Ziua Unirii. Suntem prezenţi aici Anatol Caraman, AVR-92, Timotei Ţurcanu, Turnul Dezrobirii Basarabiei, Vitalia Pavlicenco, PNL, Sergiu Tătaru, vicepreşedinte al AVR-92, membru al conducerii PNL, Teodor Bodrug, membru al CU, Ilie Dabija, preşedintele Ligii Unităţii şi Dreptăţii.

Tema este “27 martie — Ziua Unirii. În faţa riscurilor geopolitice majore — despre imperativul coagulării entităţilor politice şi civice proromâneşti, propuneri de modificări constituţionale în R.Moldova şi în România.”

Astfel, se cuprind trei elemente şi vom vorbi pe fiecare dintre ele.

Eu mă voi referi la imperativul — după alegerile din 30 noiembrie — al coagulării forţelor politice extraparlamentare si a entitatilor din sectorul asociativ, de orientare naţională, pe o platformă românească, europeană, unionistă.

Opinia publică, de fapt, cunoaşte propunerile PNL, ale Consiliului Unirii, ai cărui cei mai buni reprezentanţi au candidat pentru Parlament, privind formarea diferitelor blocuri — european, liberal şi extraparlamentar, privind semnarea unor Declaraţii asemănătoare celei de la Snagov, din 1995 din Romania, fapt neacceptat sau încă nerealizat, dar care rămân corecte şi valabile.

Dupa 30 noiembrie, in Parlament s-a format o majoritate şchioapă, nefuncţională, aflata la cheremul PCRM, care va face ce va vrea cu cele două partide, pentru că partidul lui Voronin a mai jucat la toate capetele. Ce fel de integrare europeană cu Voronin a PLDM si PD?

După parlamentare, vin alegerile locale şi, poate, în ultimul ceas, va apare simţul realităţii şi partidele de dreapta îşi vor uni eforturile.

Noi, Consiliul Unirii, am propus mereu să începem prin unirea în acţiuni pentru datele istorice de însemnătate naţională, de aceea, am relansat şi apelul respectiv pentru 27 martie, de Ziua Unirii, şi am organizat, pe 12 martie, o Masă Rotundă în acest sens.

Au participat mai multe entităţi politice şi civile, am discutat, sperăm să continuăm dialogul.

Noi, Consiliul Unirii, considerăm că trebuie să existe o cooperare responsabilă între partidele extraparlamentare şi entităţile naţionale din sectorul asociativ. Zilele apropiate sunt o oportunitate.

Astfel, îi îndemnăm pe toţi să vină la o depunere de flori organizată pe 27 martie, la ora 10.00 la Monumentul lui Ştefan cel Mare, unde vor fi unionişti din toate raioanele. I-am invitat, prin mesaje SMS, pe adepţii Unirii, pentru că aceasta este soluţia sigură pentru români şi alogenii loilai, pentru a schimba în bine soarta basarabenilor, mai ales după Marea Înşelăciune de la 30 noiembrie.

Consiliul Unirii îi îndeamnă pe cetăţenii Republicii Moldova, de orice etnie, să se alăture tuturor acţiunilor unioniste, dedicate Zilei Unirii, pe 27, 28 şi 29 Martie, indiferent de cine le organizează — Acţiunea-2012, Forul Romanilor, Institutul Cultural Român, Grupul Prietenii Unirii, din Parlamentul de la Bucuresti. Numai astfel, ne putem exprima ataşamentul şi încrederea în dezideratul refacerii unităţii naţionale româneşti.

De exemplu, noi, PNL, ne convocăm in Delegaţia Politică Naţională, ocazie care i-a adunat pe colegii nostri din provincie la Chişinău.

Solidarizarea fortelor nationale, romanesti, democratice, proeuropene, reformatoare, unioniste este cu atât mai oportuna, cu cât situatia geopolitică, mai ales în contextul crizei ucrainene, se poate agrava. Despre acesta va vorbi colonelul Anatolie Caraman. Amintim că noi am lansat, anul trecut, apelul şi sugestia privind pedepsirea penală a separatismului şi extremismului, precum şi identificarea, de către Curtea Constituţională, a unei solutii privind invalidarea art.11 din Legea Fundamentala, care împiedică aderarea celui de-al doilea stat romanesc la blocuri politico-militare, desi avem trupe ruseşti pe teritoriu. Salutăm, in acest context, deschiderea Centrului NATO la Chişinău şi sperăm că asta va contribui la conştientizarea, de către conducătorii proruşi, ca unica soluţie pentru securitatea noastră este aderarea la NATO sau cererea de a fi luaţi sub protecţia Alianţei, cu statut de stat non-aliat.

Avem, totodată, propuneri în contextul dezbaterilor din România privind noul proiect de Constituţie a României. În acest sens, am pledat continuu pentru ca, în spiritul refacerii unităţii germane, să fie completată şi Constituţia noastră, românească, în art.1, în eventualitatea “redobândirii suveranităţii politice şi teritoriale asupra provinciilor/pământurilor rupte de la Statul Român de către Puteri străine”, cu prevederea că “schimbarea compoziţiei unor teritorii româneşti, prin deportarea băştinaşilor şi colonizarea acestor teritorii de către reprezentanţi ai statului străin, care le-a ocupat, constituie crimă de genocid şi se pedepseşte ca şi crimele comise împotriva umanităţii”.

Despre celelalte viziuni privind Constituţia României va vorbi dl Timotei Ţurcanu, preşedintele Turnului Dezrobirii Basarabiei, coordonator al CU.

La Masa Rotundă, vreau sa va informez, am pus o serie de intrebari.

1. Bătălia electorală s-a încheiat. Dreapta nu a fost coagulată. E bine să continue aşa ori schimbăm ceva?
2. Suntem ori nu suntem de acord că există o aşteptare în societate legata şi de coagularea entităţilor politice, proces ce poate fi asistat de sectorul asociativ proeuropean şi românesc?
3. În ce măsură putem accepta combinarea mesajului pertinent anticorupţie cu mesajul refacerii unităţii naţionale româneşti, văzând şi procesele benefice de asanare a societăţii de peste Prut?
4. Pot coopera mai multe platforme civice, unioniste şi care ar fi beneficiul?
5. E cazul ori nu să oferim un orizont societăţii care se găseşte într-o profundă dezamăgire urmare a prestaţiei decizionale a fariseilor proeuropeni?
6. În ce măsură noul proiect politic al Sistemului, numit Leancă, nu e o nouă iluzie-deziluzie pentru naivii eterni?
7. Putem constitui o forţă coagulată ce ar oferi o altă şansă şi pentru partida politică de peste Prut, care vrea o Românie şi o Republică Moldova fără corupţie?
8. Poate fi cauza naţională o idee care ne-ar uni pe toţi cel puţin în acţiuni, dacă nu şi în ceva mai durabil?
9. Suntem de acord că, dispersati, adversarul comun ne termina şi ne “mântuie” pe toti, cu excepţia celor trimişi să ne mântuie din interior?
10. Suntem şi în preajma zilei de 27 martie — Ziua Unirii. Am putea încerca o acţiune comună, mai ales când guvernanţii se dedau unor decizii şi acţiuni tot mai antiromâneşti?
11. Ar fi raţională stabilirea, de catre fortele unioniste din R.Moldova a relatiilor cu “Prietenii Unirii” din Parlamentul României? Ca impreuna sa sensibilizam populatia timorata ca nu exista alta cale de salvare in fata situatiei interne si externe decit Unirea?
12. Ar fi raţional ca o forţă redutabilă — alternativă a celor din Sistem — să puna presiune publică pe liderii politici din România ce uzează de mesajul Unirii în campaniile electorale?
13. Am acceptat că putem fi victim unei invazii militare ruseşti?
14. Mai respectăm Declaraţia de Independenţă, care ne oferă perspectiva de a fi împreună cu poporul roman în faţa provocărilor imprevizibile? Declaratie care ne permite Unirea?

Sursa: www.pnl.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet