Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 PartideDeclaraţiiAMN

Poziţia AMN faţă de votarea componenţei CCA. Alocuţiunea dlui Anatol Onceanu în Parlament

|versiune pentru tipar||
AMN / 19 octombrie 2006
Alianţa “Moldova Noastră”Constituirea Consiliului Coordonator al Audiovizualului este prima şi cea mai importantă etapă în implementarea noii legi. În legătură cu aceasta, voi face o scurtă retrospectivă a evenimentelor, ce ţin de elaborarea Codului, în contextul votării membrilor CCA.

Varianta Codului aprobată de coaliţia parlamentară în prima lectură, practic, fără discuţii în societate şi în Parlament, a fost una foarte proastă. Grupul parlamentar al Alianţei “Moldova Noastră”, unicul, a spus cu glas tare acest lucru. Remarcam atunci că, deşi propunea unele elemente pozitive, documentul aborda problemele conceptuale totalmente greşit şi neconform cu standardele europene.

Drept confirmare, expertiza venită de la Consiliul Europei a fost distrugătoare pentru proiectul iniţial al Codului. La toate capitolele de principiu ea a confirmat justeţea poziţiilor apărate de AMN, care, de fapt reprezentau ideile experţilor locali şi ale principalelor organizaţii civile, versate în materie.

Este semnificativ că autorii Codului au făcut tot ce era posibil pentru ca expertiza europeană să ajungă cît mai tîrziu posibil la cunoştinţa opiniei publice. Iar ulterior au trecut sub tăcere neconcordanţele dintre proiect şi recomandările expertizei.

În definitiv, comuniştii şi ppcd-iştii au fost, pur şi simplu, impuşi să se conformeze şi să modifice cardinal conţinutul Codului. La adoptarea în a doua lectură el a devenit cu totul alt document. Totuşi, Fracţiunea AMN a votat împotrivă. Şi am atenţionat opinia publică că principalele propuneri ale experţilor europeni au fost preluate doar în mod formal, denaturate în esenţa lor şi lipsite de mecanismele de realizare.

Din lipsă de timp, o să demonstrez acest lucru numai la capitolul “Constituirea CCA”. Varianta adoptată în prima lectură stipula că membrii CCA urmau a fi propuşi de fracţiunile parlamentare, ţinîndu-se cont de numărul lor de mandate în Parlament. Fiţi atenţi — în principiu, era o formulă, care ar fi trebuit să satisfacă Alianţa “Moldova Noastră”, căci ne-ar fi revenit poate chiar două candidaturi. Dacă ne-ar fi durut capul numai de interese înguste. Însă, şi prin iniţiativele noastre legislative şi prin poziţiile exprimate ulterior, am susţinut recomandările ferme ale Consiliului Europei de a asigura protecţia CCA în faţa oricăror ingerinţe, în special, din partea forţelor politice.

În urma dezbaterilor din Parlament şi societate, am propus următoarea formula: înaintarea candidaturilor să fie făcută de forumurile principalelor sectoare ale societăţii civile.

Cum ar fi, de exemplu, forul tuturor uniunilor de creaţie, care înaintează o candidatură; forul societăţii universitare şi academice — o candidatură propusă în comun de Consiliul rectorilor şi Academia de Ştiinţe; forul organizaţiilor de tineret, veterani, femei, mass-media şi aşa mai departe. Parlamentul urma numai să valideze candidaturile, si atît.

Numai atunci Consiliul Coordonator al Audiovizualului ar fi fost cu adevărat reprezentativ, ales democratic şi transparent. Iar influenţa politică ar fi fost minimalizată.

Evident, şi expertiza europeană a propus reformularea totală a acestui articol din Cod şi a recomandat ca societatea civilă să propună candidaturile. Şi atunci, parteneriatul roş-oranj, a făcut o mişcare abilă: Voi vreţi societate civilă? Poftim! Propunerile le înaintează societatea civilă, dar le selectează comisiile (de specialitate şi cea juridică) şi sunt aprobate de Parlament cu trei cincimi din voturi…

Este vorba de o FARSĂ, ce are ca scop să acopere controlul politic comun, al PCRM şi PPCD, asupra viitorului Consiliu.

Actualul mecanism pseudodemocratic dă posibilitate ca membrii CCA să fie aprobaţi la “masa verde”, aşa cum a spus, de fapt, şi domnul Diacov: Două persoane influente din PCRM şi PPCD au hotărît, în primul rînd, că 5 candidaturi le revin comuniştilor, 3 — ppcd-iştilor şi 1-a PD-ului, ca să tacă domnul Diacov din gură. În al doilea rînd, au decis care sunt persoanele concrete din viitorul CCA. Iar spectacolul de prost gust, circul de la şedinţa comisiei, a avut scopul numai să oficializeze aceste tîrguri ascunse. Existenţa înţelegerilor prealabile a fost recunoscută public şi în cadrul dezbaterilor de miercuri, la Radio Moldova. Deciziile luate în culise le-a recunoscut chiar domnul Stepaniuc, cînd încerca să se îndreptăţească vinerea trecută în plenul Parlamentului.

Consider că, stenogramă cu afirmaţiile lui în privinţa tîrgului trebuie trimisă la Consiliul Europei, ca să poată fi apreciată corect ralierea la standardele democratice a coaliţiei, aflate la guvernare în Moldova.

Tîrgul politic din culise părea atît de sigur, încît protagoniştii lui, la etapa hotărîtoare de desemnare au pierdut orice vigilenţă. Numai prin aceasta se lămureşte că la şedinţa comisiei de specialitate domnul Cubreacov, nu numai ca a asistat, dar, fără nici o stînjeneală, a insistat clar asupra a trei candidaturi din partea PPCD, numindu-le concret. Ele au şi fost votate de deputaţii comunişti, iar ppcd-iştii, confirmînd înţelegerea, au votat în contrapartidă toate candidaturile comuniştilor, unele dintre ele fiind absolut îndoielnice.

Realizarea acestui tîrg s-a făcut deschis, cu atîta insistenţă, şi pe motiv că partidele coaliţiei roş-oranj şi-au selectat candidaturile în baza principiului loialităţii. În cazul de faţă, interesul politic şi de grup a cîntărit pentru ei mult mai mult decît virtualul interes naţional. Şi lasă naivii din societatea civilă să propună şi două sute de candidaturi bune, că vor vi promovaţi tot acei nouă desemnaţi din timp şi loiali politic.

Este evident că un Consiliu format pe principiul loialităţii politice nu va realiza principala obligaţiune a CCA — să asigure independenţa audiovizualului din Republica Moldova!

Ca o concluzie la tot ce-am spus pînă acum — ce-am semănat aceea culegem. Desigur, calitatea proastă a Codului audiovizualului, cu deosebire — la acest capitol, determină în mod hotărîtor calitatea CCA şi va dicta viitoarea conducere de la “Teleradio-Moldova”. Ca rezultat avem această componenţă propusă spre aprobare.

Trebuie de observat că foarte multe personalităţi, care ar fi putut onora funcţia de membru al CCA, sesizînd aceste realităţi triste, au refuzat să fie înaintaţi, căci n-au dorit să joace rolul de “masovcă”. Dar, chiar şi în numărul celor 37, care au avut curajul să-şi înainteze candidaturile, crezînd în exerciţiul democratic, societatea civilă a promovat un şir de personalităţi din domeniu, meritorii şi înalt calificate. Numai că, aşa numitul concurs a fost doar o farsă, după cum am descris mai sus. La care eu, personal, am refuzat să particip.

Bineînţeles, şi printre cei nouă propuşi sunt cîţiva specialişti cunoscuţi şi experimentaţi. Totuşi, să recunoaştem — în totalitatea sa această componenţă nu e destul de reprezentativă. De exemplu, din 5 persoane promovate de PCRM, 4 au fost propuse de structurile membre ale sindicatului SOLIDARITATEA. Despre ce reprezentare a societăţii civile mai poate fi vorba? Unii candidaţi nu au experienţă managerială necesară, nu sunt specialişti consacraţi şi cu autoritate în domeniu.

Iar un astfel de personaj cum este Corneliu Mihalache, care s-a manifestat pînă acum, în special, prin tăcere şi vot loial în cadrul Consiliului de Observatori al instituţiei publice, prin condamnările în justiţie pentru materiale calomnioase la adresa întregii Opoziţii publicate în “Moldova Suverană” şi “Puls” — această candidatură face vîrf la toate.

Şi, ca o sfidare este faptul că anume această candidatură a fost propusă din start pentru un mandat de 6 ani.

În sfîrşit, atragem atenţia, aşa cum au avertizat şi experţii Consiliului Europei — constituirea pe baze politice a CCA va face instabilă această instituţie. La prima schimbare a puterii politice noii guvernanţi vor modifica legea şi componenţa Consiliului.

AMN declară cu toată responsabilitatea că pentru componenţa actuală a CCA şi urmările ce vor surveni în rezultatul activităţii unui consiliu numit în asemenea mod răspunderea le revine în totalitate deputaţilor PPCD, fără voturile cărora PCRM nu poate efectua aprobarea. Iar AMN, care a apărat tot timpul ralierea sinceră la standardele europene, refuză să participe la vot.

În semn de protest faţă de păstrarea controlului politic asupra audiovizualului, Fracţiunea AMN va părăsi sala de şedinţe pe timpul votării.

Declaraţia Fracţiunii AMN în debutul sesiunii parlamentare, prezentată de dl Serafim Urechean la şedinţa din 6 octombrie 2006 Urmărirea penală a liderului AMN, Serafim Urechean, declarată ilegală de Plenul CSJ